marți, 3 februarie 2009
Adevar absolut
Prinsa intre mari de intelepciune si oceane de-ntrebari,
Acoperita cu mangaieri de tacere si raspunsuri intepatoare
plutesc pe ceata, aruncand zambete soarelui.
Imbratisez mii de picaturi reci de ploaie,
Asteptand valul noptii, pentru a-i sopti lunii
-dupa ce toate stelele adorm-
Adevarul meu absolut...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu